blog_logo
gnoriste_logo
call_logo

GINECOMASTIE



Prin ginecomastie se înţelege dezvoltarea in exces a sânilor la bărbaţi. Un procent foarte mare de bărbaţi, variind între 40% şi 60%, prezintă un anumit grad de ginecomastie. Având în vedere că ginecomastia este o situaţie destul de jenantă, mulţi bărbaţi solicită ajutorul chirurgului plastician pentru corectarea hipertrofiei mamare.    

 

CAUZELE GINECOMASTIEI

Ginecomastia are următoarele cauze:

  1. Predispoziţia unei persoane din cauza eredităţii.
  2. Motive hormonale.
  3. Medicamente ce conţin steroizi.
  4. Anomalii genetice
  5. Sindroame genetice.
  6. Boli hepatice.
  7. Disfuncţii genitale.
  8. Obezitate.
  9. Consum de marijuana.
  10. Tumori maligne.
  11. Îmbătrânire.

De cele mai multe ori, hipertrofia mamară este rezultatul unei predispoziţii genetice.   

 

PSEUDOGINECOMASTIA

Trebuie să facem diferenţa între ginecomastie şi pseudoginecomastie. De cele mai multe ori când vorbim de ginecomastie, în realitate este vorba de pseudoginecomastie. Cu termenul ginecomastie ne referim la  hipertrofia glandei mamare, în timp ce prin pseudoginecomastie înţelegem acumularea de grăsime în zona pieptului, la bărbaţi, în absenţa unei glande hipertrofice.

În 99% din cazurile de dezvoltare în exces a sânilor la bărbaţi este vorba de pseudoginecomastie şi doar în 1% din cazuri de ginecomastie. Stabilirea unui diagnostic corect se face de regulă prin mamografie sau ecografie mamară.

 

PSIHOLOGIA PACIENTULUI ÎNAINTE ŞI DUPĂ GINECOMASTIE   

Sânii de dimensiuni mărite la un bărbat constituie o problemă de estetică destul de importantă. Ginecomastia este pentru bărbat o problemă psihologică la fel de importantă pe cât este pieptul plat la femei. Aceste persoane se simt puternic lovite în masculinitatea lor. Este vorba de asemenea de un impediment în calea unei vieţi sociale normale, deoarece individul va evita să se expună la plajă, sala de gimnastică, etc. În plus, limitează opţiunile individului în materie de îmbrăcăminte, deoarece trebuie să evite hainele prea strâmte.

Corectarea ginecomastiei duce la o ameliorare importantă a stării psihice, conferă un sentiment de puternică încredere în sine şi îmbunătăţeşte în linii generale psihologia individului.   

 

CANDIDATUL POTRIVIT PENTRU CORECŢIA GINECOMASTIEI   

Pot apela la procedura de corecţie a hipertrofiei mamare persoanele care au predispoziţie genetică la dezvoltarea excesivă a sânilor. Nu pot apela la acest tip de intervenţie persoanele care suferă de alcoolism sau sunt consumatori de marijuana.

Procedura de corecţie a ginecomastiei se adresează numai persoanelor echilibrate psihologic, care traversează o perioadă relativ bună a vieţii lor şi care au aşteptări realiste în ceea ce priveşte rezultatele.   

 

PREGĂTIRE PREOPERATORIE

Este recomandabil să purtaţi o discuţie serioasă cu medicul şi să îi prezentaţi întregul dumneavoastră istoric medical. Solicitaţi opinia acestuia în privinţa metodei pe care o consideră potrivită pentru cazul dumneavoastră.   

Cel mai probabil vi se va cere să faceţi o mamografie, adică o radiografie a sânilor. Uneori poate fi nevoie şi de o ecografie mamară. Acestea ajută pe de o parte la eliminarea posibilităţii unei tumori la sân, precum şi la stabilirea compoziţiei sânilor, pe de altă parte. Imaginea asupra sânilor determină tipul de intervenţie ce va avea loc.   

Nu consumaţi aspirină cu 10 zile înainte de operaţie şi nici alcool cu două zile înainte.

Discutaţi cu medicul şi chestiunea dimensiunii mamelonului, dacă aceasta este satisfăcătoare sau doriţi o micşorare.    

 

PROCEDURILE TEHNICE

Intervenţiile chirurgicale de corectare a ginecomastiei trebuie să aibă loc în  spaţii bine organizate, adică în spitale cu săli de operaţie dotate corespunzător.  Chiar dacă infrastructura unei săli de operaţii poate părea ceva exagerat pentru o intervenţii de dimensiuni relativ reduse ca aceasta de corectare a ginecomastiei, este bine întotdeauna ca, din motive de siguranţă, să existe resurse la dispoziţie, chiar dacă nu va fi nevoie de ele.   

 

În ceea ce priveşte anestezia, se poate opta între anestezie locală sau generală. Anestezia locală trebuie să fie însoţită de sedare şi trebuie efectuată de un anestezist specializat.




Există două metode principale de corectare a ginecomastiei:

1.        MASTECTOMIA SUBCUTANATA:

în acest caz, se face o incizie  de-a lungul marginii areolare inferioare, care are o lungime de aproximativ 3 cm. Prin această incizie, chirurgul îndepărtează excesul de glandă sau de grăsime prin rezecţie deschisă, adică cu vizibilitate directă. După excizie, se face suturarea. Cicatricea rămasă se vindecă cu trecerea timpului. Inciziile areolare lasă în general semne care se vindecă foarte bine şi nu constituie o problemă din punct de vedere estetic.

2.        LIPOASPIRAŢIA:

Se face ca orice altă lipoaspiraţie, adică prin intermediul unei incizii foarte mici prin care este introdusă o canulă de metal care absoarbe grăsimea. Pentru a apela la această procedură, trebuie să ne asigurăm întâi că este vorba de ţesut adipos şi nu de glandă. De altfel, după cum am amintit, în 99% din cazuri este vorba de grăsime. Timp de mulţi ani s-a folosit lipoaspiraţia clasică pentru corecţia ginecomastiei. La această tehnică s-au adăugat în ultimii ani şi lipoliza cu laser sau liposucţia asistată cu energie laser (PAL). Lipoliza cu laser este preferabilă din punctul de vedere al calităţii rezultatelor, al posibilităţii obţinerii unui grad mai mare de îndepărtare a grăsimii, a timpului celui mai scurt de recuperare şi a contracţiei pielii. Tehnica este aceeaşi cu cea a lipoaspiraţiei cu laser, care se aplică în alte zone ale corpului şi care se poate combina foarte bine cu aceasta. Multe persoane aleg ca, în paralel cu corectarea ginecomastiei, să facă şi lipoaspiraţie cu laser în zona laterală şi anterioară a abdomenului sau oriunde este nevoie.  

Indiferent de metoda utilizată, după intervenţie pe piept va fi aplicat un bandaj compresiv, pentru ca ţesuturile să se prindă corect. De asemenea, se poate efectua în paralel o procedură de micşorare a areolei. În acest caz, incizia se va face de jur împrejurul areolei şi va lăsa o cicatrice mică de  aceeaşi formă.

Persoanele care prezintă laxitate tegumentară a pielii din zona mamară necesită un tratament mai special. Dacă gradul de laxitate nu este foarte mare, atunci numai rezecţia glandei mamare poate fi destulă pentru a corecta problema. În cazul în care gradul de laxitate este foarte mare, atunci foarte probabil va fi nevoie de îndepărtarea pielii în exces, procedură ce are ca dezavantaj faptul că va lăsa mai multe semne.   

Există tehnici care permit, pentru un grad de laxitate până la mediu, corectarea problemei fără a fi nevoie şi de alte incizii. În plus, şi lipoliza cu laser poate ajuta în acest sens, graţie contracţiei pe care o provoacă şi pe care am amintit-o mai sus.

Există mai multe variante pentru metodele menţionate. De exemplu, rezecţia deschisă poate fi însoţită de lipoaspiraţia regiunii pentru un rezultat şi mai bun.  

Experienţa medicului joacă un rol foarte important în cadrul acestei intervenţii, pentru că el trebuie să decidă care este tehnica potrivită pentru fiecare caz în parte.

 

EVOLUŢIA POSTOPERATORIE





Imediat după terminarea operaţiei, medicul aplică un bandaj compresiv. Acesta joacă rol de atelă şi va menţine pielea fixată strâns în loc, până se va prinde bine. Presiunea se aplică de obicei prin utilizarea unui corset, care este special conceput pentru această regiune şi se numeşte vestă elastică. Vesta va trebui purtată tot timpul pentru aproximativ o lună. Bineînţeles, se poate scoate pentru a face baie.   

Timpul petrecut în clinică este de regulă de câteva ori, cu alte cuvinte de obicei nu este nevoie de spitalizare.

În ceea ce priveşte durerea, disconfortul resimţit este destul de mic, de multe ori chiar inexistent. În puţinele cazuri în care există un anumit disconfort, se recomandă utilizarea analgezicelor. În primele zile după operaţie, zona respectivă va fi puţin umflată şi foarte probabil va prezenta unele contuzii (vânătăi). Acestea se vor estompa încet-încet. 

După o lună, persoana respectivă va fi într-o formă foarte bună şi va putea să meargă chiar la plajă fără să bănuiască nimeni nimic. Rezultatul final se va putea vedea totuşi la aproximativ 6 luni. Bustul va avea un aspect normal la circa o lună postoperatoriu.  

Riscurile de complicaţii (hematoame, infecţii, etc.) sunt foarte mici şi în cazul în care apar sunt uşor de rezolvat.

Ginecomastia reprezintă în general o lovitură destul de puternică pentru psihologia unui bărbat. Corectarea acestei situaţii este relativ simplă şi de aceea foarte mulţi bărbaţi recurg la chirurgii plasticieni în dorinţa de a avea un piept normal. Împlinirea psihologică pe care o resimt aceste persoane după operaţie a făcut din corectarea ginecomastiei una dintre intervenţiile chirurgicale cele mai solicitate de bărbaţi la nivel mondial.