BLEFAROPLASTIA

OCHII, PLEOAPELE ŞI ESTETICA FACIALĂ    

Ochii deţin locul principal pe chipul unei persoane şi sunt, poate, cel mai important element al esteticii faciale. Atunci când discutăm cu cineva sau pur şi simplu îl privim, de obicei ne concentrăm atenţia asupra ochilor acestuia. Cu alte cuvinte, este primul element pe care îl observăm la interlocutorul nostru. Este cel mai expresiv punct de pe faţa noastră şi cel care ne trădează starea de spirit. Din acest motiv ochii, şi prin extensie şi pleoapele, au, în general, un rol central în estetica facială.

În acelaşi timp, pleoapele sunt primul element facial care se deteriorează. Foarte adesea, pleoapele par cu mult mai îmbătrânite decât restul elementelor faciale. Motivul este pielea pleoapelor care este foarte subţire şi cu o elasticitate scăzută, ceea ce duce la o laxitate mult mai rapidă comparativ cu pielea de pe restul feţei.  

Pare într-adevăr nedrept ca o faţă, care în linii generale nu dă semne de uzură, să sufere estetic în întregul său doar din cauza pleoapelor. Cu toate acestea, din câte s-a observat, este un lucru care se întâmplă foarte des.   
Atunci când pleoapele prezintă semne de uzură, dau impresia unei feţe obosite şi supărate. Intervenţia care are ca scop corectarea uzurii pleoapei superioare şi inferioare se numeşte blefaroplastie (cunoscută şi sub numele de «chirurgia plastică a ochilor», «liftingul pleoapelor»).

CE POATE CORECTA BLEFAROPLASTIA  




Chirurgia plastică a pleoapelor are ca scop corecţia a două probleme principale:
•    laxitatea pielii pleoapelor şi
•    “pungile” de sub ochi.

Laxitatea este o problemă a pleoapei superioare, în timp de pungile privesc pleoapa inferioară. Există însă pungi şi pe pleoapele superioare, care de multe ori pot să fie şi foarte pronunţate.

Prin pungi ne referim la umflăturile de pe pleoape, datorate surplusului de grăsime. Cu trecerea timpului, grăsimea din jurul ochiului înconjoară ochiul şi începe să înainteze spre exterior. Această revărsare a grăsimii este cauzată de rezistenţa scăzută a ţesuturilor care o menţineau în poziţie. Această grăsime este denumită în limbajul comun “pungi”.

TEHNICI DE BLEFAROPLASTIE

Există mai multe tehnici de blefaroplastie. Tipul de tehnică utilizat depinde de tipul de problemă întâlnit la fiecare caz în parte. Nu există tehnică care să se potrivească la toate tipurile de probleme.

1.    BLEFAROPLASTIA CLASICĂ: În cadrul acestei intervenţii, chirurgul plastician face o incizie pe pleoapa superioară, în locul unde se pliază şi de acolo îndepărtează excesul de piele. Continuă apoi mai în adâncime pentru a exciza şi excesul de grăsime. În cazul pleoapei inferioare, incizia se face exact sub gene şi apoi, după ce este detaşată pielea împreună cu muşchiul, sunt excizate pungile, care nu sunt altceva decât bucăţi de grăsime. După ce este îndepărtat excesul de grăsime şi de la pleoapa inferioară, se suturează. După vindecarea inciziilor, semnele care rămân sunt extrem de subtile şi de foarte multe ori chiar invizibile. Asta înseamnă că pielea de pe pleoape are capacităţi de vindecare foarte bune. Firele sunt scoase de obicei după  4-5 zile.





2.    BLEFAROPLASTIA TRANSCONJUNCTIVALA: Se aplică la pleoapa inferioară, iar chirurgul plastician nu face o incizie exterioară, ci excizează şi redistribuie grăsimea prin incizie în partea interioară a pleoapei, care vine în contact cu ochiul. Prin urmare, inciziile sunt invizibile. Acest tip de blefaroplastie se adresează în special persoanelor care au pungi sub ochi, dar nu şi o laxitate deosebită a pielii pleoapei.

3.    BLEFAROPLASTIA CU LASER: Chirurgul plastician începe prin efectuarea blefaroplastiei transconjuctivale descrise mai sus, iar la terminarea acestei proceduri netezeşte cu laser pielea pleoapei inferioare. Pe lângă faptul că este mai netedă şi scapă de ridurile fine, pielea se şi strânge, adică în cazul în care există un grad mic de laxitate, acesta poate fi corectat. Această tehnică nu se aplică la gradele mari de laxitate tegumentară.

4.    BLEFAROPLASTIA CU CANTOPLASTIE SAU CANTOPEXIE: Această procedură ajută nu numai la corecţia aspectului îmbătrânit al pleoapelor, ci şi la modificarea formei ochilor. Prin cantopexie se înţelege fixarea unghiului extern al ochiului. Această procedură se utilizează atunci când pleoapa inferioară tinde să devină atât de laxă încât să lase să se vadă albul ochilor  de sub pupilă. În acest caz, chirurgul introduce o sutura în colţul ochiului, care fixează ochiul într-o poziţie stabilă, de obicei pe os. Prin cantoplastie se înţelege modificarea poziţiei unghiului extern al ochiului. Se utilizează în special în cazurile în care unghiul se află într-o poziţie căzută, astfel încât ochii par trişti. În general, din punct de vedere estetic, ochii sunt consideraţi frumoşi  când unghiul extern este mai sus decât unghiul intern. Atunci când acest lucru nu se întâmplă, adică atunci când unghiul extern este mai jos decât unghiul intern, intervine cantoplastia, procedura care poate corecta situaţia, adică poate modifica locaţia unghiului. Chirurgul plastician secţionează membrana de susţinere a unghiului extern şi modelează o nouă membrană de susţinere stabilă într-o locaţie mai ridicată, care de obicei este pe os.

5.    BLEFAROPLASTIE CU PĂSTRAREA ŢESUTULUI ADIPOS: Este vorba despre  o tehnică destul de nouă, în cadrul căreia grăsimea din pungi nu este excizată, ci este distribuită uniform în zona pleoapei, astfel încât să nu  existe impresia de “ceva golit” în locul respectiv. Impresia de “golit” este dizgraţioasă chiar dacă au fost corectate pungile şi laxitatea. 

De regulă, intervenţia se face sub anestezie locală combinată sau nu cu o anestezie intravenoasă uşoară. La cererea pacientului, se poate induce anestezie generală.  

DUPĂ BLEFAROPLASTIE

Pacientul poate pleca acasă imediat după operaţie, cu alte cuvinte nu este nevoie de spitalizare. În general,  după operaţia de blefaroplastie nu se resimte durere  şi nu este nevoie de analgezice. În cazurile foarte rare în care apare vreun disconfort minor, acesta este rezolvat rapid prin analgezice.

După intervenţia chirurgicală vor exista echimoze în jurul ochilor, care se vor  estompa în aproximativ 15 zile. După aproximativ o săptămână sau 10 zile, acestea se vor fi estompat destul pentru ca persoana respectivă să poată să aplice machiaj  şi să poată să revină în mediul său cotidian.  

Firele se vor scoate după 4-5 zile. Acest lucru nu înseamnă că până atunci persoana respectivă nu se poate ocupa de activităţile sale zilnice, din contra, acestea pot fi reluate din ziua imediat următoare operaţiei. Singurul inconvenient este că ieşirea în societate în această perioadă nu se poate face fără ca ceilalţi să îşi dea seama de modificarea efectuată.






Rezultatul final va fi vizibil după aproximativ 6 luni, când inciziile vor fi complet vindecate, dar deja la 15 zile de la intervenţie pacientul poate reveni în cercul său social, fără ca semnele operaţiei să fie vizibile. Inciziile se vindecă foarte bine iar după vindecare, cicatricele sunt  extrem de subtile sau chiar invizibile.  

Efectele au o durată foarte mari, de peste un deceniu. Sunt extrem de rare cazurile în care o persoană să fie nevoită să apeleze de două ori la blefaroplastie pe durata vieţii sale. S-ar putea spune chiar că chirurgia plastică a pleoapelor este una dintre intervenţiile chirurgicale cu cele mai durabile efecte. 

CE ALTCEVA TREBUIE SĂ AVEM ÎN VEDERE LA O BLEFAROPLASTIE  

Trebuie acordată o mare atenţie selectării specializării medicului care va efectua intervenţia chirurgicală de blefaroplastie. Singura specializare medicală recunoscută de Ministerul Sănătăţii ca putând efectua acest tip de operaţie este  Chirurgia Plastică. Prezentări de genul «oculoplastie» sau «chirurgie estetică facială» nu sunt specializări recunoscute şi aceşti auto-denumiţi «specialişti» nu au cunoştinţele, specializarea, experienţa şi dreptul necesare pentru a practica aceste intervenţii de corectare a pleoapelor pe care le au chirurgii plasticieni recunoscuţi. 

Este de asemenea important ca chirurgul plastician pe care îl alegeţi să cunoască bine chirurgia estetică a întregii feţe. Recomandăm acest lucru pentru că de multe ori problema poate să nu fie una exclusiv a ochilor, ci să fie vorba de mai multe elemente ale feţei sau poate părea la prima vedere ca fiind o chestiune ce priveşte numai pleoapele, pentru ca de fapt să fie o cu totul altă problemă care duce la modificarea pleoapelor. De exemplu, un gol în zona pleoapei inferioare poate să nu necesite blefaroplastie, ci liftingul zonei mediane a feţei. De asemenea, uneori, poate fi necesară intervenţia simultană şi în alte zone în afară de cea a pleoapelor.

Blefaroplastia poate fi combinată şi cu alte intervenţii cum ar fi  liftingul sprâncenelor,  mărirea pomeţilor sau completarea anumitor zone cu grăsime sau acid hialuronic. De multe ori, oricât ar părea de ciudat acest lucru, prin intermediul unei incizii pentru blefaroplastie  chirurgul plastician poate chiar să diminueze ridurile frunţii. Foarte adesea, blefaroplastia este însoţită de lifting de obraz – gât şi/sau frunte.

Ochii constituie un element foarte important al feţei iar rezultatele blefaroplastiei pot aduce beneficii extrem de mari imaginii estetice a întregii feţe. Acest lucru, la care se adaugă şi durata lungă a efectelor, au făcut din blefaroplastie una dintre cele mai importante şi mai des solicitate intervenţii estetice la nivelul feţei.