AUGMENTAREA FESIERĂ
Augmentarea fesieră are ca scop mărirea volumului feselor. Această procedură se adresează persoanelor cu fese mici care doresc creşterea volumului acestora. Prin această intervenţie se adaugă material de augmentare, care va conferi volumul dorit. În funcţie de tipul acestui material, se deosebesc două tehnici.
Materialele care se utilizează de obicei sunt implanturile de silicon şi grăsimea proprie.
Metoda cea mai des folosită este inserarea de implanturi de silicon. Cu toate acestea, în ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult tehnica augmentării feselor prin grefă de grăsime proprie.
Indiferent de metoda aleasă, un rol foarte important îl are utilizarea de materiale şi tehnici sigure şi aprobate, pentru a evita problemele care apar uneori când, din motive de economie, se folosesc materiale neaprobate şi serviciile unor medici fără specializare în domeniu.
MATERIALE PENTRU AUGMENTAREA FESIERĂ
AUGMENTAREA FESELOR CU IMPLANTURI
Ca şi în cazul augmentării mamare, la augmentarea fesieră se utilizează implanturi de silicon. Mai mult decât atât, înainte de conceperea unor implanturi speciale pentru fese, chirurgii plasticieni utilizau pentru această intervenţie implanturile mamare. În prezent există implanturi speciale pentru fese. Particularităţile care le deosebesc de cele mamare se referă la forma lor, dar şi la diversitatea materialului. În ceea ce priveşte forma există două categorii, implanturile rotunde şi cele ovale. În ceea ce priveşte textura siliconului, aceasta este mult mai coezivă (cohesive) decât cea de la implanturile mamare, uneori chiar compactă. Alegerea tipului de implant, precum şi a mărimii acestuia se face după consultarea medicului şi depinde de particularităţile de construcţie a feselor, precum şi de dorinţele fiecăruia.
Localizarea inciziei
Pentru inserarea implantului în zona fesieră trebuie efectuată o incizie. Această incizie este verticală şi este poziţionată în zona coccigiană. Cu alte cuvinte, se află în partea superioară a şanţului interfesier. Are o lungime de 6-8 centimetri, o porţiune fiind situată între fese, în timp ce restul inciziei continuă în partea superioară a acestora. După vindecare rămâne o cicatrice, care nu este însă foarte vizibilă. Prin intermediul acestei incizii, chirurgul plastician creează un „buzunar" în fiecare fesă, unde vor fi amplasate implanturile.
Poziţionarea implanturilor
Acest aspect priveşte nivelul între muşchi unde va fi inserat implantul. Diferenţa dintre ele constă în poziţionarea implantului faţă de muşchiul gluteu mare. Acest muşchi este unul de dimensiuni destul de mari, care acoperă toată suprafaţa feselor şi se găseşte imediat sub grăsimea şi pielea din zona respectivă. Cele mai folosite locaţii de poziţionare a implanturilor, în ordine, pornind de la cele mai de suprafaţă spre cele mai profunde, sunt următoarele patru:
Deasupra muşchiului
Implantul este inserat între ţesutul adipos şi muşchi. Este vorba aici despre poziţionarea cea mai superficială. Avantajele sunt dureri post-operatorii mai puţine sau deloc şi faptul că implantul poate fi poziţionat oriunde dorim pe suprafaţa feselor. Dezavantajul este că, din cauza poziţionării atât de superficiale a implantului, de multe ori, la puţin timp de la operaţie, începe să devină vizibil, adică duce la o deformare a zonei.
Sub fascia musculară
La suprafaţa sa, muşchiul este acoperit de o membrană elastică. Implantul poate fi inserat sub această membrană. Cu alte cuvinte, implantul este acoperit nu numai de piele şi de ţesutul adipos, ci şi de această membrană. Avantajele constau în faptul că şi această intervenţie provoacă dureri foarte puţine sau deloc, implanturile pot fi inserate oriunde dorim pe suprafaţa feselor şi fascia oferă o acoperire mai solidă. Pe de altă parte, mulţi medici susţin că acoperirea oferită de fascie nu este destul de solidă şi că după un timp implantul devine vizibil. În ceea ce priveşte acest aspect, părerile sunt împărţite.
În interiorul muşchiului
În acest caz, implantul este inserat în muşchi. Cu alte cuvinte, cam cât muşchi se află deasupra implantului, tot atât se află şi dedesubt. Avantajul acestei metode este faptul că se oferă posibilitatea inserării implantului în orice loc din fesă şi nu numai în partea sa superioară, cum era cazul la poziţionarea deasupra muşchiului. În acelaşi timp, implantul este acoperit de către muşchi. Această acoperire conferă feselor o formă mai naturală şi împiedică implantul să devină vizibil, cu alte cuvinte nu se va observa că există, odată cu trecerea timpului. Dezavantajul metodei se regăseşte în timpul de recuperare mai mare, adică perioada de timp mai mare necesară pentru ca persoana în cauză să poată reveni la activităţile sale cotidiene.
Sub muşchi : în acest caz, implantul este inserat şi mai adânc, adică sub muşchi. Avantajul acestei metode este acoperirea destul de mare a implantului, ceea ce va face ca acesta să nu devină niciodată vizibil, cu alte cuvinte nu se va observa niciodată că acolo a fost introdus un implant. Pe de altă parte, dezavantajul este că această metodă poate fi folosită numai în cazul în care se doreşte augmentarea părţii superioare a fesei. Implantul nu poate fi poziţionat în partea inferioară a fesei, deoarece acolo se află nervul sciatic, care este foarte important, şi eventuala sa venire în contact cu implantul ar putea crea probleme. De altfel, o fesă tânără se caracterizează prin volum în partea superioară şi, prin urmare, inserarea implantului în această zonă nu va crea un efect nenatural.
Având în vedere că fiecare caz are particularităţile sale, este recomandabil ca chirurgul plastician să folosească tehnica care se potriveşte cel mai bine cu cerinţele estetice ale persoanei care doreşte să-şi îmbunătăţească aspectul feselor.
Intervenţia chirurgicală
Persoanele care doresc să se supună acestei intervenţii trebuie să fie sănătoase şi pe deplin conştiente de rezultatele pe care procedura poate să le ofere. Se va evita consumul de aspirină cu o săptămână înainte de operaţie şi consumul de băuturi alcoolice cu două zile înainte.
Intervenţia chirurgicală durează în jur de 1,5 - 2 ore.
Mărimea şi forma implantului trebuie decise în urma discuţiilor prealabile avute cu medicul, în funcţie de dorinţele pacientului, dar şi de particularităţile cazului său.
După finalizarea intervenţiei, se amplasează un corset.
Timpul de spitalizare necesar este de obicei de o zi. De cele mai multe ori nu va fi nevoie să petreceţi noaptea în spital.
AUGMENTAREA FESELOR CU GREFĂ DE ŢESUT ADIPOS
Ţesutul adipos uman este un material din ce în ce mai utilizat în ultimii ani în chirurgia plastică. Este utilizat atunci când se doreşte adăugarea de volum într-o anumită zonă care are nevoie de aşa ceva. Grăsimea este folosită pentru augmentarea volumului sânilor, augmentarea fesieră, remodelarea conturului feţei şi multe altele. Ţesutul adipos este un material complet sigur, deoarece este prelevat de la pacientul în cauză, având în vedere că se găseşte în organism în cantităţi destul de mari.
Cum se face augmentarea fesieră cu ţesut adipos
În prima etapă, medicul prelevează ţesut adipos de la pacient prin metoda liposucţiei. Zonele de predilecţie pentru prelevarea de grăsime sunt abdomenul şi partea interioară a coapselor, deoarece în aceste zone se găseşte o cantitate mai mare de celule stem. Dacă acest ţesut adipos nu este suficient, chirurgul plastician poate lua grăsime şi din oricare alt loc de pe corp. Pentru prelevarea grăsimii sunt utilizate canule speciale, care sunt mai atraumatice pentru grăsimi comparativ cu cele folosite pentru liposucţia clasică.
După ce chirurgul plastician a prelevat cantitatea necesară de ţesut adipos, se trece la faza a doua a procedurii, mai exact prelucrarea grăsimilor. Prelucrarea se face fie prin centrifugare fie prin diverse alte metode de filtrare.
După finalizarea prelucrării specializate a grăsimii, se trece la faza a treia. În această fază, chirurgul plastician injectează grăsimea în zona feselor. Cantitatea de grăsime folosită depinde de solicitarea pacientului privind gradul de augmentare, dar şi de capacitatea de extindere a pielii din zona respectivă.
Augmentarea feselor cu grefă de ţesut adipos - Avantaje
- Principalul avantaj este acela că grăsimea poate fi injectată în orice parte a feselor, lucru care de multe ori nu este posibil în cazul implanturilor.
- Nu există incizii vizibile, ci numai nişte semne foarte mici care, cu trecerea timpului, devin insesizabile.
- Nu se resimte durere post-operator.
- Perioada de recuperare este destul de scurtă
- Se pot efectua două intervenţii de chirurgie plastică în acelaşi timp, pentru că în paralel cu augmentarea feselor se poate realiza şi îndepărtarea grăsimii nedorite din alte zone ale corpului.
- Riscul de complicaţii este extrem de scăzut şi neînsemnat, având în vedere că grăsimea este prelevată din corpul pacientului şi nu există riscul respingerii sale de către organism, deoarece acesta o recunoaşte.
Un dezavantaj al acestei metode este faptul că persoana în cauză trebuie să aibă suficient ţesut adipos pentru ca medicul să aibă ce recolta. De asemenea, posibilitatea de injectare de ţesut adipos nu este nelimitată în zona respectivă şi dacă pacientul doreşte un grad mai mare de augmentare va trebui să refacă procedura. De asemenea, o parte din grăsimea injectată se va absorbi în organism, în timp ce restul va rămâne pentru toată viaţa.
Procedura de augmentare a feselor prin injectarea de ţesut adipos (denumită şi transplant de ţesut adipos) se realizează fie sub anestezie locală fie cu anestezie epidurală sau generală. Timpul petrecut în clinică este de obicei de câteva ore.
Procedura de augmentare a feselor prin injectarea de ţesut adipos este o metodă destul de fiabilă, folosită din ce în ce mai des în ultimul timp, cu rezultate destul de bune şi perioadă de recuperare scurtă. Dezvoltarea tehnicilor de prelevare şi injectare de ţesut adipos au adus această tehnică în atenţia publicului, devenind una dintre principalele opţiuni, cu rezultate satisfăcătoare.
EVOLUŢIE POSTOPERATORIE
Perioada de recuperare, precum şi cea necesară pentru revenirea la locul de muncă depind de anumiţi factori, cum ar fi locaţia implantului sau transplantului de grăsime şi tipul de procedură în parte. De obicei, această perioadă variază între 3-10 zile. Atenţie când vă aşezaţi, evitaţi această poziţie în primele zile după intervenţie. Fesele pot fi expuse privirilor după aproximativ 20 de zile. Rezultatul final este vizibil după 6 luni. Corsetul trebuie purtat timp de aproximativ 20 de zile. Activităţile sportive pot fi reluate după cel puţin o lună. De asemenea, în cazul în care augmentarea s-a realizat prin implanturi de silicon, va trebui ca pe viitor să se evite injecţiile intramusculare în fese, deoarece pot perfora implantul.
Augmentarea şi laxitatea feselor
Multe persoane care doresc să îşi mărească fesele, doresc să corecteze în acelaşi timp şi laxitatea acestora. Dacă gradul de laxitate este mic, atunci poate fi corectat numai prin augmentare. În cazul unui nivel mediu sau mare de laxitate, augmentarea nu este de ajuns şi este nevoie în acelaşi timp de o intervenţie de lifting a feselor. Dezavantajul liftingului este prezenţa inciziilor, care după o anumită perioadă de timp se transformă în cicatrice - semne. Având în vedere că aceste cicatrice se estompează cu timpul, dar nu dispar niciodată în întregime, persoana interesată trebuie să ştie şi să accepte că va avea semne pentru toata viaţa.
În cazul celălalt, în care se efectuează numai augmentare cu implanturi, semnele vor fi mult mai mici şi mult mai uşor de acceptat.
În cazul augmentării prin transplant de ţesut adipos, semnele sunt insesizabile şi de cele mai multe ori nu ase observă.
Pe de altă parte, nu are sens ca cineva să încerce să realizeze un lifting numai prin adăugare de volum pe fese, dacă fesele sale au deja un volum satisfăcător. Procedura de augmentare fesieră se adresează persoanelor care au fese cu volum mic, şi nu persoanelor cu fese cu volum normal care se plâng doar de o laxitate tegumentară pe care doresc să o corecteze.
